Mai jos găsiţi o poezie pe care am scris-o la întânirea de 20 de ani de activitate pastorală a clasei în care a terminat şi tatăl meu. Nu o să puteţi înţelege chiar totul (pentru că n-aţi fost acolo), dar sper să vă încurajeze imaginea războinicului pe linia-ntâi.

Sunt 20 de ani de-atunci…

De când instrucţia terminată
Urma să fie aplicată…

Am învaţat noi teorie
Şi bănuiam cum o să fie
Când vom intra în Oastea Lui,
“Războinicii Păstorului”.

Războinici, dar nu de-orice spiţă
Căci noi eram aleşi, mlădiţă
Şi după ceva pregătire
Mergeam spre linia de pornire

Mergeam să fim toţi căpitani
Toţi tineri -nu aveam mulţi ani-
Şi, fiecare dintre noi
A fost pus peste linia doi.

Căci orice căpitan ales
E linia-ntâi, bine-nţeles !
Şi am pornit cu armătura :
El, Domnul, ruga si Scriptura.

Azi realizări împărtaşim :
Cu trup şi suflet înc’ slujim
Avem familie sănătoasă
Si o calăuzire-aleasă.

Dar cum vedem la fiecare
Să fii în linia-ntâi şi doare…
Căci pentru a da în linia doi
Vrăjmaşul va da-ntâi în noi…

Momentu-aleg să-l depăşesc
Nu vreau ca şi eu să trăiesc
Poate-n trecut sau chiar prezent
Un mare negru, evident…

Dar vreau să spun, ca-ncurajare,
Că pentru min’, îmbărbătare
Aţi fost în tot ce-am ascultat
Domnul să fie lăudat !

Şi primul lucru ce-am gândit
A fost acesta-mpărtaşit
C-am auzit despre război
De-un pic mai sus de linia doi…

Mă rog să nu uitati de-i greu
Încredeti-vă-n Dumnezeu
A fost cu voi, va fi si îi
Războinic şi-El pe linia-ntâi.



Vezi mai multe articolele publicate de >>> <<<

Spune părerea ta!

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Toate comentariile sunt filtrate de echipa site-ului.
Vă rugăm completaţi numele şi e-mail-ul, altfel comentariile nu vor fi aprobate.
Comentariul dumneavoastră va fi vizibil doar după o scurtă perioadă de timp.
Vă mulţumim pentru înţelegere!

*