Evenimente speciale

Resurse crestine pentru evenimente speciale – Crăciun, Paste, Anul Nou, Rusalii, Botez si altele

Iuga Cristian – Dragostea care schimbă

Publicat de la Mar 5, 2009

Cartea despre care se vorbea = Biblia :D

MAI MULT

Un gând la început de An

Publicat de la Jan 11, 2009

Un gând la început de An

E primul gând pe care îl scriu anul acesta… M-am analizat și mi-am facut O listă, pentru început de an, ca să îmi observ trăirea de anul trecut… Am regretat timpul pierdut… pe care l-aș fi putut dedica mai mult pe genunchi… Mi-am regretat greșelile… pe care le-aș fi putut evita, dar nu am făcut-o. Am regretat faptul că am judecat fără să cunosc îndeajuns… și chiar dacă aș fi cunoscut, judecata nu îmi aparține… totuși, am judecat. Am regretat momentele în care am căutat orice fel de motiv pentru a mă absolvi pe mine… și a învinovații pe altul. Am regretat timpul care nu l-am dedicat mai mult citirii… sau în care nu am scris mai mult… Uneori, am regretat ce am scris… sau am regretat faptul că am corectat ce am scris… că nu am lăsat sinceritatea să se oglindească în cuvinte…

MAI MULT

Răstignit de propria fiică…

Publicat de la Jan 1, 2009

Căci tăcerea ce o ascund în mine, e liniștea pe care Tu Doamne mi-ai dăruit-o.. Căutam să mă ascund în lumea peste care păcatul și-a așternut toată murdăria și noroiul, dar Tu m-ai chemat pe dealul iubirii și eu am căzut în genunchi în fața crucii Tale! Îngenunchiată, cu lacrimi în ochi..plângeam și strigam:’Cum am putut să-Ți bat cuiele în mâini și picioare?! Tu care erai un rege și nu un tâlhar!  Tu care ai dat totul pentru mine, ai lăsat bogația cerească ca să te cobori pe pământ pentru o ființă atât de rea, cum sunt eu…’ Mă simțeam vinovată.. eram un om care a ucis un Fiu de Dumnezeu..

MAI MULT

Alarmă declanşată

Publicat de la Dec 19, 2008

Pentru că nu sunt un om ale cărui gânduri să conţină o mulţime de figuri de stil sau imagini artistice, nu vă aşteptaţi ca următorul text să vă impresioneze prin structură. Totuşi…mi-aş dori să rămâneţi impresionaţi de ceea ce voi spune, sau mai bine zis mi-aş dori să rămâneţi alarmaţi. Mergeam astăzi, ca în fiecare an, pe centrul Aradului împreună cu frumosul cor de cameră al liceului baptist cu dorinţa de a transmite mesajul întrupării prin cântare. Am fost refuzaţi în multe locuri din pricina finanţelor: “Nu e şeful aici”, “Nu ne-au venit salariile” şi tot felul de alte afirmaţii. Sunt sigur că eu nu pot reproduce în cuvinte ceea ce vreau să povestesc, dar promit să-mi dau toată silinţa. Intru într-un magazin şi dau ochii cu o doamnă pe a cărei faţă mai că nu curgeau lacrimi. Şi binenţeles…prezint corul şi dorinţa noastră de a colinda. Primul răspuns vine ferm, dar încet : “Nu e patronul aici”. Încerc să îi explic că noi am vrea să o colindăm pe ea, nu pe patron. Şi acuma vă rog să fiţi atenţi. Pe mine următoarea propoziţie m-a întristat mult. Încet, pe un ton trist îmi şopteşte: “Dar eu n-am bani”…

MAI MULT

Poveste de Crăciun

Publicat de la Dec 13, 2008

Pe cerul cel luminos Împodobit glorios A răsărit o stea de sus Da, steaua Domnului Isus. Steaua ce a strălucit Şi pe cer nu s-a pitit Cǎci proclama – ca prin prooroci – Alături de mii de voci Că Mesia s-a născut Şi-o speranţ-a apǎrut.

MAI MULT

Scrisoare către om

Publicat de la Dec 13, 2008

Semne de întrebare se joacă prin mintea mea şi nu mă mai lasă în pace, să mă odihnesc. Măcar pentru un minut. Vine Crăciunul…ştii? Sau…abia când vezi aglomeraţie şi globuri şi un 24.12. scris pe ceasul electronic din centrul oraşului îţi aminteşti de sărbătoarea lui…cui? Te-am zărit azi. Erai prea grăbit…şi totuşi, nu ai uitat să îţi admiri silueta într-o vitrină de magazin. Da, mi-am dat seama că nu te uitai la vreo haină, ci doar îţi oglindeai trupul. Te-am urmărit toata ziua. Am aşteptat un moment liber să îţi pot vorbi, dar a fost imposibil. Tocmai de aceea m-am decis să îţi scriu. Încep să mă întreb în mod serios dacă mai auzi. Sau mai vezi. Şi nu mă refer la alarma de la ceas, sunetul telefonului sau numărul troleului sau tramvaiului. Eşti bine? Te mai consideri om? Sau nu vrei să recunoşti că societatea te-a adus treptat la o condiţie pur sintetică…de robot?

MAI MULT