Evenimente speciale

Resurse crestine pentru evenimente speciale – Crăciun, Paste, Anul Nou, Rusalii, Botez si altele

Gând de Crăciun

Publicat de la Dec 24, 2012

Gând de Crăciun

Colinde, lumini, târguri de cadouri, prăjituri, zâmbete, concerte, aplauze, sunet de lemne pocnind în sobă, zăpadă, brad…multe cuvinte care pot defini atmosfera lunii Decembrie. Un tablou cu care ne-am obişnuit şi care ne place atât de mult…la care visăm tot anul şi care trece parcă prea repede. Iar motivul sărbătorii? Motivul real e rupt dintr-un  timp atât de diferit, încât,  în orice perioadă a istoriei s-ar fi aflat, n-ar fi putut să facă parte vreodată din atmosfera atât de luminoasă a Crăciunului. Cine ar dori să facă loc măcar pentru o clipă în mintea lui imaginii dezolante a unei familii singure, ignorate şi adăpostite într-un grajd cu un copil nou născut? Să ne gândim la asta tocmai acum…când nimic pare să nu ne poată umbri fericirea noastră? Ne simţim mai confortabil povestind copiilor despre un moş bătrân, cu barba albă care stă lângă brad şi care în mod magic are un sac plin de cadouri care nu se termină niciodata. Moşul “omniprezent”, „omnifericit”, „omnipotent”-zămislirea minţii umane care tot timpul a căutat înlocuitori: de zahăr, de prieteni, de familie, de…Crăciun. Orice în afară de Acel Ceva care să ne facă să ne uitam la noi înşine şi să ne simţim mici, neputincioşi şi fără niciun merit. Suntem prea comozi pentru a  primi darul „incomod” născut intr-un staul rece. A ajuns pe lume discret. Nu a fost nimeni în sala de aşteptare. Fără baloane, fără flori, fără aplauze, fără sunete de uimire şi vorbe dulci. Doar tăcerea umbrită de o stea. O tăcere sfântă care aproba planul Tatălui. Uimirea şi emoţia se citeau în ochii părinţilor: emoţia naşterii care avea să schimbe total şi profund istoria omenirii împletită cu durerea tatălui neputincios în a-i oferi un loc mai frumos de bun-venit. Şi totuşi, acel loc a fost gândit de Tatăl  Ceresc dinainte. El ştia şi dorea să ne frângă pe noi, pumnii de ţărână şi să ne facă să vedem dincolo de materialismul acestei lumi, să ne smerim şi să-L primim pe Isus. Dorea să Îi vedem dragostea imensă, să Îi înţelegem scopul sacrificiului făcut:  Regele Universului îşi lasă Fiul pe pământul […]

MAI MULT

Motivul sărbătorii

Publicat de la Dec 20, 2011

Motivul sărbătorii

Lumini strălucind îndrăzneţ şi feeric prin oraşul agitat, mâini cu multe cadouri, ochi rezemaţi de vitrine, vânzători amabili, zâmbete, patinatori îngheţaţi şi multumiţi de echilibrul lor, toate îmi dau o senzaţie de frumos. Parcă, dintr-o dată, lumea devine mai bună, mai amabilă, mai fericită. E atât de captivantă această perioadă a anului…îţi acaparează simţurile, emoţiile, energia. Doar zăpada mai lipseşte să întregească  imaginea. Dincolo de toată atmosfera Crăciunului, răsună în mintea mea acea expresie foarte cunoscută: “mult zgomot pentru nimic ”. Nimic? Da, nimic care să aibă rezonanţă în realitate. Închid ochii şi îmi închipui un moş Gerilă suplu şi agil alunecând pe horn, părinţi grăbiţi cumpărând cadouri, melodii cu clinchete de Crăciun, promoţii, concursuri şi multă voie bună.  Crăciunul e perioada în care te întorci acasă, rămâi acasă sau abia astepţi să-ţi întâlneşti vechii prieteni cu care ai stabilit o întâlnire pe care ai promis ca nu o vei mai rata. E timpul serbărilor, reuniunilor, mesajelor, felicitărilor, timpul tuturor motivelor de bucurie mai mult sau mai puţin personale. E un Mult pe care, dacă îl priveşti mai atent, nu vei zări nimic altceva decât deşertăciunea necesară nouă, muritorilor dependenţi de tot ceea ce înseamnă lumea materială. Încerc să privesc dincolo de toate acestea şi îmi aşez ochii obosiţi de lumină pe paginile Cărţii. Mintea începe să zboare  într-un decor ciudat. E noapte, e întuneric. Nu văd nicio lumină decât cea a astrelor. Nu aud colinde, decât sunetele unor animale. E frig înăuntru, iar mirosul de brad şi de portocale e undeva departe. Simt un miros umed şi înţepător,  de nesuportat. Nu e tocmai curat, iar totul e atât de simplist…E un loc în care nu mi-aş fi dorit să ajung acum de Crăciun, nici măcar cu mintea. Îmi întorc privirea şi ceea ce zăresc mă lasă într-o stare totală de perplexitate. Doi oameni în jurul unei iesle în care este aşezat un nou născut. Amândoi par desprinşi dintr-o cu totul altă lume, parcă ar privi spre ceva divin. Întregul trup al femeii e lipsit de vlagă, doar ochii îi sunt umpluţi de o lumină ciudată,  admirând copilaşul. Bărbatul e […]

MAI MULT

Numele mai presus de orice nume

Publicat de la Dec 12, 2011

Numele reprezintă un cuvânt sau un grup de cuvinte prin care arătăm cum se cheamă o fiinţă sau un lucru. Din vechime, fiecare om are un nume al lui. Dar pentru că numărul oamenilor de pe pământ a crescut extrem de mult, de câteva sute de ani se folosesc mai multe nume, nu ca în vremea patriarhilor. Astfel, azi avem prenumele (numele mic, cel prin care ne strigăm unii pe alţii) şi avem numele de familie (care se transmite de la părinţi la copii şi îl poartă toţi membri unei familii). Astfel înţelegem că Numele a fost dintotdeauna important pentru om. Unul sau două nume proprii plus numele de familie, constituie de regulă o identificare unică. Numele vorbeşte apoi despre predecesorii noştri, despre arborele nostru genealogic: pentru unii motiv de mândrie, pentru alţii o cruce. În unele ţări este foarte scurt (în Indonezia) în timp ce în alte ţări este foarte lung (Portugalia). Cu unele excepţii (exemplu China, unde cu secole în urmă părţi din nume se schimbau periodic), numele pe care îl avem, îl purtăm întreaga viaţă. Este o parte din noi. Ne identifică şi se identifică cu noi. Este sunetul la care noi reacţionăm. Oridecîte ori numele nostru este pomenit undeva reacţionăm şi ne bucurăm într-un fel sau altul. Sărbătoarea Naşterii Domnului Isus Cristos ne aduce aminte că există un singur NUME important – numele Lui. Atunci când se naşte un copil părinţii cugetă multă vreme cu privire la ce nume să-i pună şi scotocesc enorm de mult până dau peste un nume care să le placă pentru copilul lor. Iosif şi Maria însă nu au avut dreptul de a alege un nume pentru Pruncul care urma să se nască. Un înger de al lui Dumnezeu i-a instruit în domeniul acesta: ’’Ea va naşte un Fiu, şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul lui de păcatele Sale.’’ (Matei 1:21) Acest Nume al Fiului lui Dumnezeu înseamnă Iehova mântuieşte şi vorbeşte despre lucrarea pe care a venit El să o facă pe pământ. El este Mielul care a fost junghiat şi a răscumpărat cu […]

MAI MULT

Marius Pop – El s-a născut

Publicat de la Dec 20, 2010

Demult profeți-au prevestit, că va veni un prunc, Ce se va naște ca Mântuitor, Dar nimeni n-a crezut că într-o iesle-n Betleem, Umil se naște, chiar Isus Hristos… El a venit în lumea noastră să ne-aducă-n dar, Speranța , bucurie sfântă, pace și mult har, A părăsit de dragul meu toți îngerii din cer , Dorind să îmi dea viață, să fiu din nou liber…

MAI MULT

Radu Gheorghiță – “Vin să fac voia Ta!”

Publicat de la Dec 12, 2010

Radu Gheorghiță – “Vin să fac voia Ta!”

O Meditaţie de Advent   Ce garanţii a avut Dumnezeu, înainte de a apăsa butonul „Crăciun”, că planul mânturii care urma să începă cu primul Crăciun din Betleem va avea reuşită? Iată o întrebare care ne îndreaptă atenţia spre însăşi esenţa Întrupării şi care merită toată consideraţia în reflecţiile de Advent. Dintre toate scrierile Noului Testament, Epistola către evrei – un tratat al unui teolog creştin a cărui identitate nici măcar nu o cunoaştem – se preocupă cel mai intens de acestă chestiune.

MAI MULT

Iuga Cristian – Răstignire

Publicat de la Apr 7, 2010

Cuvinte seci, păcate reci O viaţă fără Dumnezeu Gândesc murdar, sunt om avar Imagine a ce sunt eu…

MAI MULT