Re-înviere (partea II)

Publicat de la Apr 3, 2010

Re-înviere (partea II)

Plâng pentru că ieri, mi-ai spus că dragostea este bunătate şi este răbdare, o îndelungă răbdare!… Ea nu se mânie, nu se gândeşte la rău, acoperă şi nădăjduieşte totul… Ai spus că înseamnă jertfă… şi … mi-ai mai spus că dragostea eşti Tu! Ieri am lăsat cuvintele să fie furate de vânt. Azi, privind la tot ce ai făcut, la tot ce eşti, la ce eram când erai Tu… CRED! … dar … e prea târziu! Mă opresc din autodistrugerea mea şi ascult tăcerea de suspine… Îmi întorc privirea în direcţia în care Te-am văzut plecând ( când Te-am alungat ) şi mă prăbuşesc printre mormane de trecuturi. Undeva, în orizont, uneşte Cerul cu pământul, o Cruce! Văd un Miel cărând o Golgotă pe umeri…

MAI MULT

Re-înviere (partea I)

Publicat de la Apr 3, 2010

Re-înviere (partea I)

“Doamne, sunt uscat!” Prăbuşit în mijlocul deşertului, fără vise, pustiu de dragoste şi frânt de rănile trecutului, prea gol pentru a mai putea fi umplut, slăbit de vânturile urii… încerc să aflu de ce sunt aici. … încercam să îmi târăsc sufletul prin nisipul singurătăţii, într-o direcţie pe care o credeam corectă. Plâng undeva între existenţă şi neexistenţă! Plâng pentru că nu găsesc alt motiv care să mă aducă în Faţa Ta, curat, în afară de propria Ta Persoană!

MAI MULT

Oameni de zăpadă

Publicat de la Dec 8, 2009

Oameni de zăpadă

Iarna, “oamenii de zăpadă” se pierd prin magazine şi centre comerciale gigante… Cumpără cadouri pentru alţi oameni.. tot de zăpadă… Se încălzesc lângă foc, în case, strânşi în jurul unei mese… ( dar am observat că rezistă căldurii, pentru că nu se topesc ) Alteori îi vezi plini de visare, cu ochii negrii, fixaţi spre niciunde, în timp ce se grăbesc spre nicăieri… Unii îşi duc bradul în spate, pentru “omuleţii de zăpadă” ce-i asteaptă acasă. îl împodobesc şi îi pun lumini, să pară atmosfera caldă… Alţii cumpără cutii mari, împachetate frumos, de diferite culori, pline de viaţă…

MAI MULT

Din Tars spre Ninive

Publicat de la Aug 28, 2009

Din Tars spre Ninive

Doamne… … sufletul meu stropeşte cu lacrimi … cu pumni de lacrimi… atât de adâncă e rana din mine. şi… m-au rănit crunt… atât de ascuţită a fost arma vrăjmaşlui. Am ajuns vulnerabil din cauza indiferenţei, şi copilăria mea spirituală a fost prilej de bucurie pentru duhurile întunericului. Acum, degeaba îmi plâng rana, degeaba mai caut motiv ca să-mi scuz căderea… Nevegherea a fost capcana, iar inima mea sfâşiată, prada…

MAI MULT

Un gând la început de An

Publicat de la Jan 11, 2009

Un gând la început de An

E primul gând pe care îl scriu anul acesta… M-am analizat și mi-am facut O listă, pentru început de an, ca să îmi observ trăirea de anul trecut… Am regretat timpul pierdut… pe care l-aș fi putut dedica mai mult pe genunchi… Mi-am regretat greșelile… pe care le-aș fi putut evita, dar nu am făcut-o. Am regretat faptul că am judecat fără să cunosc îndeajuns… și chiar dacă aș fi cunoscut, judecata nu îmi aparține… totuși, am judecat. Am regretat momentele în care am căutat orice fel de motiv pentru a mă absolvi pe mine… și a învinovații pe altul. Am regretat timpul care nu l-am dedicat mai mult citirii… sau în care nu am scris mai mult… Uneori, am regretat ce am scris… sau am regretat faptul că am corectat ce am scris… că nu am lăsat sinceritatea să se oglindească în cuvinte…

MAI MULT
123