Putere prin rugăciune

Publicat de la Feb 8, 2012

Putere prin rugăciune

1. Rugăciunea aduce putere în credincioşi Dumnezeu a ordinat, a hotărât să dea putere credincioşilor prin rugăciune, nu fără ea. Apostolul Pavel ştia acest lucru şi s-a rugat Domnului să dăruiască putere credincioşilor din Efes (Ef.3.16-19). Puterea este cerută în două direcţii: putere de pricepere spirituală (v18) şi putere de cunoaştere a dragostei (v19). Scopul acestei puteri este schimbarea credinciosului, umplerea lui cu toată plinătatea lui Dumnezeu, statut specific stării perfecte din cer, dar posibil în parte, şi pe pământ. Prin rugăciune, apostolul mijloceşte pentru atingerea unei stări spirituale foarte înalte, posibilă prin infuzare de putere în credincios de către Duhul Sfânt (v16). Numai prin rugăciune se poate ajunge aşa de sus, să trăieşti aici pe pământ parte din ceea ce vei trăi deplin în cer, o avanpremieră a locuirii depline a lui Dumnezeu în credincios. Puterea fară margini, puterea care nu scade niciodată şi care nu oboseşte niciodată este specifică lui Dumnezeu (Is.40.28-31). Voia lui Dumnezeu este să nu obosim, să nu cedăm, să nu ne oprim, să nu fim înfrânţi. Domnul transferă din puterea Lui celor ce se încred în El. Fără acest transfer de putere vom obosi chiar dacă suntem „tineri”. Nu contează cât de animat sau determinat este sufletul nostru sau cât de mare ne este entuziasmul, foarte repede putem ajunge epuizaţi. Domnul promite putere, o putere înnoită, adică putere după putere, fără întreruperi, asemenea puterii Sale continue. Prin această putere uneori se zboară, însă nu e zborul unei găini care după multe încercări sare gardul vecinului pentru a ajunge la stratul de ceapă, ci zborul măreţ, înalt, inegalabil al vulturului care ştie şi este capabil să folosească curenţii de aer. Pe aici nu se poate trece nici pe drumuri, nici pe ape, singura posiblilitate este zborul. Prin aceeaşi putere alteori se aleargă fără oboseală, pe drumul întins al credinţei deşi denivelat sau pietros. Puterea înnoită îl face capabil pe credincios să umble fără oboseală prin locuri inaccesibile, pe pante prea mari pentru om; să treacă prin foc fără să se aprindă sau să treacă marile râuri fără să se înece. Deşi e de dorit zborul […]

MAI MULT

Rugăciune

Publicat de la Jun 18, 2010

Acum, în ceas de seară, Eu plâng ‘naintea Ta, Te rog ascultă-mi ruga, Singur nu mă lăsa. Străbat viaţa-acesta De plânset şi de chin, Sperând că măcar mâine Cerul va fi senin.

MAI MULT

Rugăciune de mulţumire…

Publicat de la Oct 6, 2009

Rugăciune de mulţumire…

Fiecare stea pe cer  îmi oglindeşte frumuseţea Ta şi-mi dă tot mai mult avânt să caut să Te găsesc.. Fiecare pasăre îmi aminteşte de cântecul biruinţei ce a fost cântat atunci când m-ai scos din groapa morţii,când îngerii cântau împreună si slăveau Numele Tău Cel Sfânt!… Mulţumesc Doamne, pentru dragostea Ta, pentru mângâierea de care-mi faci parte atunci când o caut….

MAI MULT

Sinceritatea deplină – O latură a sfinţeniei pe cale de dispariţie

Publicat de la Jun 4, 2009

Gândindu-mă la natura sincerităţii şi la rolul esenţial pe care îl deţine în viaţa unui credincios, mi-am adus aminte de trei versete: ,,Fiule, dă-Mi inima ta…”, ,,Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii” şi ,,Sfinţenia este podoaba casei Tale”. Asociind reprezentarea adevărului cu sinceritatea totală au reieşit următoarele concluzii: O inimă curată este de fapt o inimă sinceră pe deplin. O inimă umplută de adevăr este o inimă care rămâne devotată Domnului, indiferent de stare sau împrejurare. O inimă curată nu este o inimă care nu păcătuieşte, ci mai degrabă o inimă care se smereşte, pentru că păcătuieşte.

MAI MULT