Rapsodie din imagini aţipite
Am deschis fereastra amintirilor ce le purtam demult în mine şi am tresărit la prima imagine ce mi-a întâmpinat chipul încruntat… E ca şi cum aş fi privit în urmă, peste ani… şi acum trecutul a rămas în spate, plumburiu… Imaginea ce încă îmi cutremură fiinţa era o Golgota… şi trei cruci îngheţate de ura ce zgâria Cerurile… Apoi, îngerii… îngerii plângeau cu întuneric şi totul s-a transformat în noapte…
