Re-înviere (partea I)
“Doamne, sunt uscat!” Prăbuşit în mijlocul deşertului, fără vise, pustiu de dragoste şi frânt de rănile trecutului, prea gol pentru a mai putea fi umplut, slăbit de vânturile urii… încerc să aflu de ce sunt aici. … încercam să îmi târăsc sufletul prin nisipul singurătăţii, într-o direcţie pe care o credeam corectă. Plâng undeva între existenţă şi neexistenţă! Plâng pentru că nu găsesc alt motiv care să mă aducă în Faţa Ta, curat, în afară de propria Ta Persoană! A fost o vreme în care mă-ndoiam că Tu exişti… …...
Read More
